MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE
Unitatea Centrala pentru Armonizarea Auditului Public Intern

Nr 420.767 /29 sept 2005

 

 

 

 

APROB,

 

 

SEBASTIAN VLADESCU

MINISTRUL FINANTELOR PUBLICE

 

 

 

 

 

 

 

 

STRATEGIA
DEZVOLTĂRII

 

 

 

 

CONTROLULUI FINANCIAR PUBLIC INTERN

ÎN

ROMÂNIA

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

BUCURESTI

Septembrie  2005


Cuprins

 

 

2

1. Introducere......................................................................................................................... 3

1.1. Scopul............................................................................................................................. 3

1.2. Obiectivul......................................................................................................................... 3

1.3. Grupul de lucru................................................................................................................. 3

 

2. Lista abrevierilor.............................................................................................................. 3

 

3. Definiţii şi concepte…………………………………………………………..……………………….3

 

4. Mediul Controlului Financiar Public INTERN în România.............................................. 3

4.1. Curtea de Conturi.............................................................................................................. 3

4.2. Ministerul Finanţelor Publice…………………………………………………………………………4

4.2.1. Structurile de CFPI………………………………………….……………….….……………..4

4.2.2. Trezoreria publica ……………………………………………………..………………..……..4

4.2.3. Administraţia fiscala ……………………………...…………..………………………………..4

      4.2.4. Autoritatea Nationala a  Vamilor…………………………………………..……….…………4

      4.2.5. Garda Financiara………………………………………………………………….……………5

4.3. Alte autoritati de control………………………………………………………………………………5

4.4. Cancelaria Primului-Ministru…………………………………………………………………………5

4.5. Sistemul de control financiar al comunitatilor locale………………………………………………5

 

5. SITUATIA PREZENTA A CONTROLULUI FINANCIAR PUBLIC INTERN.......................................... 5

5.1.Scopul Controlului Financiar Public Intern.……………………………………………….…………5

5.2. Cadrul normativ general al Controlului Financiar Public Intern................................................ 6

5.3. Tipuri de Control Financiar Public Intern.............................................................................. 6

5.3.1. Auditul Intern........................................................................................................... 6

         5.3.1.1. Auditul public intern……………………………………………………………..…….6

5.3.2. Controlul financiar preventiv………………………..……………………………...………….8

         5.3.2.1. Controlul financiar preventiv propriu.………….………………………….…………9

         5.3.2.2. Controlul financiar preventiv delegat.……………………………………….……..10

5.3.3.Sisteme de management financiar si control……………….………………………………10

5.3.4. Controlul intern de baza al entitatilor publice…………….………………………….……..10

5.4. Organizarea Controlului Financiar Public Intern asupra fondurilor comunitare…………….…11

 

6. Analiza-diagnostic a Controlului Financiar Public Intern în România................... 12

6.1. Punctele tari ale sistemului de Control Financiar Public Intern............................................. 12

6.2. Punctele slabe ale sistemului de Control Financiar Public Intern….……………………...……13

 

7. observaţii ŞI propuneri din partea reprezentanţilor Comisiei Europene.......... 14

 

8. Strategia în domeniul Controlului Financiar Public Intern în România................ 14

 

9. Concluzii.............................................................................................................................. 16

 

10. MIJLOACELE MATERIALE, FINANCIARE SI UMANE NECESARE  REALIZARII

      OBIECTIVELOR STRATEGICE IN DOMENIUL CFPI.………….…………………….………………17

10.1. Mijloace materiale......................................................................................................... 17

10.2. Resurse umane :........................................................................................................... 17

10.3. Necesitati financiare :………………………………………………………………………………17

 

ANEXA Nr. 1 Definiţii şi concepte......................................................................................... 18

aNEXA Nr. 2 Baza noRMATIVA actuală a cfpi……………..………………..……………………20

Anexa Nr. 3 Program de implementare a măsurilor stabilite prin Strategia 

     dezvoltării CFPI în România……………………………………………………………………….22

 

1. Introducere

1.1. Scopul

Stabilirea direcţiilor strategice de dezvoltare pe termen scurt şi mediu a controlului  financiar public intern în România.

 

1.2. Obiectivul

Documentul strategic, editia a II-a a are ca obiectiv prezentarea stadiului actual al sistemului de CFPI, ca urmare a progreselor inregistrate in ultimii cinci ani, analiza-diagnostic, precum si proiectarea principalelor directii de actiune pentru dezvoltarea in continuare a acestui sistem.

1.3. Grupul de lucru

Documentul a fost actualizat de MFP – prin directiile sale de specialitate: UCAAPI, UCASMFC, cu asistenta expertilor straini.

Grupul de lucru exprimă cea mai înaltă recunoştinţă tuturor celor care au contribuit, în diverse forme, la elaborarea şi definitivarea acestuia.

2. Lista abrevierilor

API: audit public intern

CCD: Corpul Controlorilor Delegaţi

CFP: control financiar preventiv

CFPD: control financiar preventiv delegat

CFPI: control financiar public intern

CFPP: control financiar preventiv propriu

DGFP: Direcţia generală a finanţelor publice

INA: Institutul National de Administratie

MFP: Ministerul Finanţelor Publice

UCAAPI: Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern

UCASMFC: Unitatea centrala de armonizare a sistemelor de management financiar si control

3. Definiţii şi concepte

Definiţiile si conceptele generale privind controlul si auditul intern utilizate în prezentul document sunt cuprinse in Anexa nr. 1.

4. Mediul Controlului Financiar Public INTERN în România

In prezent, mediul controlului financiar public intern in România se structurează astfel:

4.1. Curtea de Conturi

Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, administrare si intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, fiind autoritatea publica a statului care efectueaza auditul extern in sectorul public.

Curtea de Conturi functioneaza pe langa Parlamentul Romaniei si isi desfasoara activitatea in mod independent, in conformitate cu dispozitiile Constitutiei si ale legilor tarii. Aceasta este o institutie independenta profesional, consilierii de conturi fiind numiti de Parlament pentru un mandat de 9 ani, revocarea acestora fiind tot o competenta parlamentara. Membrii Curtii de Conturi sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe toata durata acestuia.

Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului raportul asupra conturilor de gestiune ale bugetului public, precum si rezultatele evaluarii sistemelor de management financiar si control intern. Litigiile rezultate din activitatea de control se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate.

 

4.2. Ministerul Finanţelor Publice

4.2.1. Structurile de CFPI

Structurile de CFPI vor fi detaliate în capitolul 5.

 

4.2.2. Trezoreria publica

Veniturile publice sunt încasate şi contabilizate prin sistemul Trezoreriei publice pe fiecare contribuabil si pe fiecare sursa de venit, controland modul in care au fost respectate obligatiile fiscale (nivel, termene etc.).

Plăţile publice se efectueaza tot prin sistemul Trezoreriei publice, pe baza bugetelor de venituri si cheltuieli ale institutiilor publice. Trezoreria publica controleaza, astfel, disponibilităţile creditelor (capitol, titlu) si regularitatea plăţilor, pe baza documentelor justificative  (state de salarii, situatii de lucrari etc).

Trezoreria statului realizeaza trimestrial si anual contul de executie a bugetului de stat, a bugetelor fondurilor speciale si a bugetelor locale, prin centralizare contabila.

4.2.3. Administratia fiscala

Stabilirea si înregistrarea debitelor, colectarea şi urmărirea încasării impozitelor şi taxelor datorate bugetelor publice sunt activităţi organizate prin reţeaua nationala a administraţiilor fiscale. Controlul fiscal, componenta importanta a stabilirii obligatiilor, este destinat constatarii sinceritatii declaratiilor obligatiilor fiscale ale contribuabililor, urmarind eliminarea evaziunii fiscale, fiind exercitat de structuri specializate, atat la nivel central, cat si teritorial.

 

  4.2.4. Autoritatea Nationala a Vamilor

Autoritatea Naţională a Vămilor are ca obiectiv controlul mărfurilor, vehiculelor şi persoanelor în punctele vamale de la graniţă şi din teritoriu, în vederea calculării şi încasării  sumelor datorate cu titlul de drepturi vamale şi a altor venituri publice conexe (accize, T.V.A. etc.); de asemenea, organizeaza şi implementeaza activităţile de prevenire şi combatere a fraudei şi a contrabandei vamale.

Autoritatea Naţională a Vămilor asigură aplicarea legislaţiei în domeniul vamal în mod  transparent şi nediscriminatoriu tuturor persoanelor fizice şi juridice, indiferent de statutul lor juridic şi de forma de organizare şi funcţionare a acestora.

 

 4.2.5. Garda Financiara

Garda Financiară exercită controlul operativ şi inopinat privind prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte din domeniul economic, financiar şi vamal, care au ca efect evaziunea şi frauda fiscală.

 

             4.3. Alte autoritati de control

Alte autoritati de control care actioneaza pentru prevenirea, constatarea si sanctionarea incalcarii prevederilor legale in domenii specifice precum: Garda Nationala de Mediu, Inspectoratul de Stat in Constructii, Inspectia muncii, Inspectia sanitara si veterinara etc.

4.4. Cancelaria Primului-Ministru

Cancelaria Primului-Ministru este o componenta a aparatului de lucru al Guvernului, care exercita si atributii de control asupra activitatii autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, dispuse de Primul-Ministru. Asigura coordonarea luptei antifrauda si de protejare a intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania, in calitate de punct unic de contact cu Oficiul European de Lupta Antifrauda.

4.5. Sistemul de control financiar al comunităţilor locale

Angajarea şi efectuarea cheltuielilor din bugetul comunităţilor locale este în responsabilitatea ordonatorului de credite (primarul).

Stabilirea si înregistrarea debitelor, colectarea, urmărirea şi controlul sincerităţii declaraţiilor obligaţiilor fiscale de natura impozitelor şi taxelor locale sunt efectuate de structuri specializate ale comunitatilor locale.

Veniturile sunt încasate şi centralizate prin sistemul Trezoreriei publice pe fiecare contribuabil şi pe fiecare sursă de venit, evidenţiind modul în care au fost respectate obligaţiile fiscale (nivel, termen etc.).

Plăţile sunt efectuate prin Trezoreria publică, care controlează disponibilităţile de credit şi regularitatea acestora, pe baza documentelor justificative (facturi, situaţii de lucrari, state salarii etc.).

Structurile de CFPI se vor prezenta în capitolul 5.

5. SITUATIA PREZENTA A CONTROLULUI FINANCIAR PUBLIC INTERN  

5.1. Scopul Controlului Financiar Public Intern

Scopul CFPI, asa cum este stabilit prin lege,  este verificarea legalitatii, regularitatii si conformitatii operatiunilor, identificand slabiciunile sistemului de control intern care au generat erorile, gestiunea defectuoasa sau frauduloasa şi propunerea de  măsuri de remediere a acestora. Verificarile se exercită in urmatoarele domenii :

-          Veniturile publice (stabilirea, inregistrarea debitelor si urmarirea incasarilor) ;

-          Cheltuielile publice gestionate de ordonatorii principali, secundari şi terţiari ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, fondurilor extrabugetare, precum şi ai bugetelor colectivităţilor locale;

-          Utilizarea fondurilor publice externe, rambursabile şi nerambursabile, inclusiv a fondurilor Uniunii Europene;

-          Veniturile si cheltuielile societatilor nationale, companiilor nationale si a altor persoane juridice de drept privat care utilizeaza fonduri publice si/sau administreaza patrimoniu public.

 

5.2. Cadrul normativ general al Controlului Financiar Public Intern

Cadrul  normativ general a CFPI este prezentată în Anexa nr. 2.

 

5.3. Tipuri de Control Financiar Public Intern

 

5.3.1. Auditul Intern

5.3.1.1.  Auditul Public Intern

 

·         Definiţie – concept : Aşa cum este definit de cadrul normativ existent, API este o activitate funcţional independentă şi obiectivă, care dă asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice, perfecţionând activităţile entităţii publice; ajută entitatea publică să îşi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi metodică, care evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare.

 

·         Coordonare: MFP, prin UCAAPI, asigură coordonarea activităţii de audit public intern:

-          elaborează, conduce şi aplică o strategie unitară în domeniul auditului public intern şi monitorizează la nivel naţional această activitate;

-          dezvoltă cadrul normativ în domeniul auditului public intern;

-          dezvoltă şi implementează proceduri şi metodologii uniforme, bazate pe standardele internaţionale, inclusiv manualele de audit intern;

-          dezvoltă metodologiile în domeniul riscului managerial;

-          elaborează Codul privind conduita etică a auditorului intern;

-          avizează normele metodologice specifice sectoarelor de activitate, în domeniul auditului public intern;

-          dezvoltă sistemul de raportare a rezultatelor activităţii de audit public intern şi elaborează raportul anual, precum şi sinteze, pe baza rapoartelor primite;

-          efectuează misiuni de audit public intern de interes naţional cu implicaţii multisectoriale;

-          verifică respectarea normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita etică a auditorului intern de către compartimentele de audit public intern şi poate iniţia măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul entităţii publice în cauză;

-          coordonează sistemul de recrutare şi de pregătire profesională în domeniul auditului public intern;

-          avizează numirea/destituirea şefilor compartimentelor de audit public intern din entităţile publice;

-          cooperează in domeniul sau de activitate cu Curtea de Conturi şi cu alte instituţii şi autorităţi publice din România;

-          cooperează cu autorităţile şi organizaţiile de control financiar public din alte state, inclusiv din Comisia Europeană.

 

 

·         Pe lângă UCAAPI s-a constituit Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI), organism cu caracter consultativ, care acţioneaza în vederea definirii strategiei şi a îmbunătăţirii activităţii de audit intern, în sectorul public. În realizarea obiectivelor sale CAPI are următoarele atribuţii principale:

 

-          dezbate planurile strategice de dezvoltare în domeniul auditului public intern şi emite o opinie asupra direcţiilor de dezvoltare a acestuia;

-          dezbate şi emite o opinie asupra actelor normative elaborate de UCAAPI în domeniul auditului public intern;

-          dezbate şi avizează raportul anual privind activitatea de audit public intern şi îl prezintă Guvernului;

-          avizează planul misiunilor de audit public intern de interes naţional cu implicaţii multisectoriale;

-          dezbate şi emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes naţional cu implicaţii multisectoriale;

-          analizează importanţa recomandărilor formulate de auditorii interni în cazul divergenţelor de opinii dintre conducătorul entităţii publice şi auditorii interni, emiţând o opinie asupra consecinţelor neimplementării recomandărilor formulate de aceştia;

-          analizează acordurile de cooperare între auditul intern şi cel extern referitor la definirea conceptelor şi la utilizarea standardelor în domeniu, schimbul de rezultate din activitatea propriu-zisă de audit, precum şi pregătirea profesională comună a auditorilor;

-          avizează numirea şi revocarea directorului general al UCAAPI.

 

·         În fiecare instituţie publică activitatea de audit este organizată în cadrul unei structuri independente, în subordinea directă a conducerii entităţii publice şi, prin atribuţiile sale, nu trebuie să fie implicat în elaborarea procedurilor de control intern şi în desfăşurarea activităţilor supuse auditului  intern. Atribuţiile compartimentului de audit public intern sunt:

-          elaborează norme metodologice specifice entităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior, în cazul entităţilor publice subordonate;

-          elaborează proiectul planului anual de audit intern;

-          efectuează activităţi de audit intern, respectiv audit de regularitate si auditul performantei, pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;

-          informează UCAAPI despre recomandările neînsuşite de către conducătorul entităţii publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora;

-          raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit;

-          elaborează raportul anual al activităţii de audit  intern;

-          în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate.

La instituţiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entităţi publice, auditul intern se limitează la auditul de regularitate şi se efectuează de către compartimentele de audit intern ale Ministerului Finanţelor Publice.

 

·         Statutul auditorului intern are la baza principiul independentei, fiind reglementat prin Carta Auditului Intern, Codul de Conduita al auditorului intern cat si in normele profesionale aplicabile in Romania, avand urmatoarele elemente caracteristice :

-          auditorii interni nu sunt supusi influentei managementului in elaborarea planului strategic si anual cat si in planificarea auditurilor ad-hoc. Auditorul intern are libertatea de a stabili prioritatile de auditare pe baza analizei obiective a riscurilor si de a lua in consideratie eventualele sugestii ale managementului ;

-          auditorul intern alege tipurile de audit pe care le considera cele mai potrivite a fi aplicate in misiunile de audit de regularitate, sistem sau performanta ;

-          concluziile si recomandarile auditului intern sunt rezultatul propriei judecati profesionale ale acestora ;

-          auditorul intern raporteaza conducatorului entitatii publice, respectiv celui mai inalt nivel de decizie ;

-          in cazul in care managementul nu este de acord, respectiv nu sprijina concluziile si recomandarile auditului, auditorul intern raporteaza UCAAPI in vederea medierii, iar, in cazul in care aceste situatii nu pot fi mediate, UCAAPI raporteaza Guvernului;

-          pentru actiunile intreprinse cu buna credinta in exercitarea atributiunilor si in limita acestora, auditorii interni nu pot fi sanctionati sau trecuti in alta functie;

-          numirea/revocarea auditorilor interni de catre management se realizeaza cu avizul favorabil al conducatorului compartimentului de audit intern, iar numirea/revocarea acestuia din urma se realizeaza cu acordul UCAAPI.

·         Desfăşurare: Activitatea de audit se desfăşoară pe baza planului strategic si a planului anual de audit aprobat de conducătorul fiecărei instituţii publice, pe baza propunerilor structurii de audit. Acestea pot viza toate domeniile de activitate ale instituţiei din care auditorul selectează pe cele cu risc ridicat, tinand cont si de recomandările Curţii de Conturi. Fiecare misiune de audit cuprinsă în plan se desfăşoară în baza normelor metodologice, finalizându-se într-un raport de audit intern bazat pe documente relevante. Raportul este prezentat conducatorului entitatii publice, iar recomandările sunt supuse aprobării. Pentru recomandarile acceptate, structurile auditate elaboreaza planuri de actiune in vederea implementarii acestora, care trebuie duse la îndeplinire de compartimentele responsabile.

5.3.2. Controlul financiar preventiv

 

·         Definiţie-concept: Aşa cum este definit de cadrul normativ existent, CFP este o activitate independentă, organizată în cadrul entitatilor publice, constând în verificarea sistematică a proiectelor de operaţiuni care presupun decizii financiare si/sau patrimoniale. Verificarea priveşte legalitatea, regularitatea şi încadrarea în limitele angajamentelor bugetare stabilite, a operaţiunilor supuse controlului.

Operaţiunile supuse CFP privesc:

a)      angajamente legale si credite bugetare sau credite de angajament, dupa caz;

b)      deschiderea si repartizarea de credite bugetare;

c)      modificarea repartizarii pe trimestre si pe subdiviziuni ale clasificatiei bugetare a creditelor aprobate, inclusiv prin virari de credite;

d)      ordonantarea cheltuielilor;

e)      efectuarea de incasari in numerar;

f)        constituirea veniturilor publice, in privinta autorizarii si a stabilirii titlurilor de incasare;

g)      reducerea, esalonarea sau anularea titlurilor de incasare;

h)      constituirea resurselor proprii ale bugetului Uniunii Europene, reprezentand contributia viitoare a Romaniei la acest organism;

i)        recuperarea sumelor avansate si care ulterior au devenit necuvenite;

j)        vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale;

k)      concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale;

l)        alte tipuri de operatiuni, stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

 

CFP se exercită prin viză, respectiv prin refuz de viză.

 

·         Coordonare: MFP este instituţia abilitată să asigure coordonarea activităţii de control preventiv, prin:

-          elaborarea şi perfecţionarea continuă a cadrului normativ;

-          elaborarea normelor metodologice privind cadrul general al atributiilor si exercitarii controlului financiar preventiv;

-          avizarea normelor metodologice specifice privind organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv propriu, elaborate de ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, ai bugetului asigurarilor sociale de stat, ai bugetelor fondurilor speciale, precum si pentru operatiunile Fondului National si ale agentiilor de implementare care deruleaza fonduri comunitare;

-          elaborarea raportului national anual privind controlul financiar preventiv;

-          coordonarea sistemului de pregatire profesionala a persoanelor care efectueaza controlul financiar preventiv.

 

·         Organizare: CFP se organizează şi se exercită sub doua forme:

 

 

5.3.2.1. Controlul financiar preventiv propriu

 

CFPP este organizat in toate entitatile publice, de regula, in cadrul compartimentelor de specialitate financiar-contabila.

Operaţiunile supuse controlului sunt cele cuprinse în cadrul general (stabilit prin norme de MFP), completate cu operaţiunile specifice entitatii publice (stabilite prin decizie a conducătorului).

 

Persoana care exercită CFPP trebuie să nu fie implicată în efectuarea  operatiunilor supuse controlului.

Acordarea vizei sau refuzul vizei, nu se poate impune pe nici o cale persoanei care exercită CFPP rezultatele acestui control depinzand exclusiv de judecatile profesionale ale controlorului.

Persoanele in drept sa exercite controlul financiar preventiv propriu raspund, in raport de culpa lor, pentru operatiunile vizate.

În cazul refuzului de viză, conducătorul entitatii poate să dispuna efectuarea operatiunii pe propria răspundere, situatie in care se informeaza Curtea de Conturi, Ministerul Finantelor Publice si, dupa caz, organul ierarhic superior al entitatii publice.

Evaluarea activităţii de control financiar preventiv propriu aparţine structurii de audit a entitatii publice.

Numirea/destituirea persoanelor care desfasoara activitati de control financiar preventiv propriu se face de conducatorul entitatii publice, cu acordul unitatii publice superioare, acordul Ministerului Finantelor Publice fiind necesar numai in cazul ordonatorilor principali de credite.

Personalului care exercita controlul financiar preventiv propriu i s-a asigurat un sistem de salarizare stimulativ.

           

5.3.2.2. Controlul financiar preventiv delegat

 

CFPD se exercita de către MFP, prin CCD, care funcţionează ca un compartiment distinct, în subordinea ministrului finanţelor publice. CCD este organizata la nivel central si teritorial si este condus de controlorul financiar sef si de doi adjuncti numiti, prin hotarare a Guvernului, pentru o perioada de 6 ani.

CCD, ca structura proprie a MFP, este independenta de structura manageriala a entitatii publice la care exercita viza.

Controlul financiar preventiv delegat se exercită:

a)      la instituţiile publice importante (ordonatorii principali de credite), Trezoreria statului şi pentru operatiunile privind datoria publică, precum şi la Fondul Naţional de Preaderare şi la agenţiile de implementare;

b)      în  cazul unor operaţiuni cu risc ridicat, la alte instituţii publice sau persoane juridice de drept privat care gestionează fonduri publice şi/sau administrează patrimoniul public.

Operaţiunile supuse controlului sunt cele cuprinse în cadrul general stabilit prin norme ale MFP, completate cu operaţiunile cu risc ridicat.

Refuzul de viză al controlorului delegat nu are caracter de blocare a operaţiunii financiare, aceasta executandu-se în baza deciziei pe propria răspundere a ordonatorului de credite, cu informarea MFP si  a Curtii de Conturi.

Evaluarea activitatii controlorului delegat se face, anual, prin calificative, pe baza informatiilor cuprinse in rapoartele anuale, intocmite la nivelul conducerii CCD, privind activitatea controlorilor delegati, rapoartele structurilor de audit intern ale MFP si in rapoartele Curtii de Conturi.

Personalului care exercita atributii de control financiar preventiv delegat i s-a asigurat  un sistem de salarizare stimulativ.

Procesul de integrare a controlului financiar preventiv in sfera raspunderii manageriale este in curs si urmeaza a fi finalizat, conform programului de guvernare, in semestrul I 2006, pe baza graficelor aprobate de ministrul finantelor publice.

 

            5.3.3. Sisteme de management financiar si control

 

Potrivit cadrului normativ existent, MFP este autoritatea administratiei publice centrale de specialitate care are responsabilitatea elaborarii si implementarii politicii in domeniul gestiunii financiare. MFP indruma metodologic, coordoneaza si supravegheaza asigurarea bunei gestiuni financiare in utilizarea fondurilor publice si in administrarea patrimoniului public.

 

MFP, prin infiintarea UCASMFC, a creat posibilitatea ca un  organism specializat sa asigure coordonarea sistemelor de management financiar si de control referitor la:

-          definirea unei strategii unitare in domeniul managementului financiar si al controlului;

-          elaborarea standardelor de control intern;

-          armonizarea normelor metodologice cu implicatii financiare prin incorporarea procedurilor de control in vederea asigurarii bunei gestiuni financiare a fondurilor si patrimoniului public;

-          coordonarea sistemului de pregatire profesionala a specialistilor implicati in managementul financiar si al controlului;

-          dezvoltarea sistemului de raportare a rezultatelor activitatii de control intern.

 

5.3.4. Controlul intern de baza al  entitatilor publice

 

Romania agreeaza si utilizeaza elementele cadrului de control propuse prin modelul COSO, care implementat la nivelul entitatilor publice permite acestora sa-si administreze mai bine activitatile necesare pentru indeplinirea obiectivelor.

Cele 5 elemente componente ale modelului COSO sunt:

a) existenta unui mediu de control favorabil, reprezinta atitudinea intregului personal al organizatiei, inclusiv a managementului general  fata de control prin acceptarea, utilizarea si aprecierea acestuia;

b) evaluarea riscului . Activitatile entitatii publice sunt supuse in permanenta riscurilor interne si externe care pot conduce la nerealizarea obiectivelor acesteia. Evaluarea riscurilor permite ierarhizarea acestora pentru identificarea riscurilor inacceptabile, entitatile publice trebuie sa creeze sisteme de control intern in vederea evitarii riscurilor inacceptabile si sa mentina la un nivel de toleranta riscurile acceptabile.

c) activitatile de control. Pentru fiecare grup de activitati/activitati/subactivitati, conducerea entitatii publice dispune de utilizarea unor forme de control intern, menite sa elimine sau sa limiteze riscurile asociate, sub forma:

·         autocontrolului activitatii – exercitat, de catre fiecare salariat, prin respectarea propriilor proceduri de lucru instituite care cuprinde pe langa descrierea propriu-zisa a operatiunilor de executat si diferitele puncte de control prin care personalul poate aprecia ca a executat in mod corect operatiunea, de fapt cheile de control atasate operatiunilor;

·         controlului mutual – exercitat intre fazele unui lant procedural, de fiecare post de lucru asupra modului de efectuare a prelucrarilor in cadrul postului de lucru anterior, pentru a putea adauga propriile prelucrari si pentru a pregati controlul pe care il va efectua postul de lucru urmator;

·         controlului ierarhic – exercitat de persoanele care dispun de o functie de decizie in calitate de responsabil a unor activitati din entitatea publica;

Aceste trei forme de control sunt exercitate permanent asupra tuturor activitatilor entitatii publice, fiind implicat intregul personal al acesteia.

Pentru aceste forme de control nu sunt stabilite proceduri formalizate.

Alaturi de aceste forme de controlul intern de baza, atasat intrinsec activitatilor entitatii publice, a controlului financiar preventiv si a auditului intern, organizat in baza cerintelor exprese ale cadrului normativ existent, managementul entitatii publice are competente de a institui, atunci cand situatia impune acest lucru, si alte forme de control, din care cele mai des utilizate sunt:

·         inspectia – declansata ca urmare a unor semnale privind potentiale nereguli, constand in examinarea documentelor, faptelor, activelor cu scopul stabilirii abaterilor de la legalitate, al luarii masurilor pentru protejarea folosirii fondurilor si patrimoniului public;

·         controlul patrimonial – are ca obiective verificarea existentei, integritatea, pastrarea si paza bunurilor si valorilor.

Aceste forme de control au la baza reguli procedurale distincte, structuri specifice de exercitare si un timp limitat de desfasurare.

d) informarea si comunicarea – au ca scop legarea elementelor disparate de control intern astfel incat rezultatele acestuia sa fie cunoscute de toti cei care – direct sau indirect – vor trebui sa sa le implementeze. Lipsa unei comunicari eficiente conduce la o slaba perceptie a riscurilor si, in mod inerent, la conceperea unui dispozitiv de control neadecvat.

e) monitorizarea este un proces care evalueaza performanta sistemului de control intern si este exercitata de management prin activitati de supervizarae continua si evaluari periodice.

 

5.4. Organizarea Controlului Financiar Public Intern asupra fondurilor comunitare

 

Structura organizatorică a CFPI implementata in entitatile care deruleaza fonduri comunitare, respectiv  Fondul Naţional de Preaderare (FNP), Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE (OPCP), precum si agentiile de management si implementare, organizate la nivelul ministerelor si companiilor nationale este urmatoarea:

a.      Controlul financiar preventiv propriu, exercitat asupra tuturor proiectelor de operatiuni financiare privind angajamentele si ordonantarile de plata;

b.      Controlul financiar preventiv delegat, exercitat asupra proiectelor de operatiuni financiare privind angajamentele si ordonantarile de plata peste un anumit plafon valoric, stabilite pe baza analizei riscului;

c.      Controlul intern de baza ;

d.      Alte forme ale controlului intern , in special actiuni de inspectie;

e.      Audit public intern, asigurat de structuri proprii.

 

6. Analiza-diagnostic a Controlului Financiar Public Intern în România

În capitolele 4 si 5 s-a prezentat situaţia actuală a CFPI în România, atât cu privire la fondurile publice nationale, cât şi cu privire la fondurile comunitare.

Pe baza acestei situaţii se poate realiza o analiză critică a CFPI în România, evidenţiind atât punctele tari, cât şi punctele slabe ale actualei situaţii, dupa cum urmeaza:

6.1. Punctele tari ale sistemului de Control Financiar Public Intern

Situaţia actuala a CFPI din România conţine o serie de puncte tari, de natură să constituie baza de dezvoltare a acestuia, în conformitate cu cerinţele şi practica existentă la nivelul UE.

 

 In principal, punctele tari identificate sunt:

a)      crearea cadrului normativ de desfasurare a CFPI in Romania, prin aparitia si intrarea in functiune a OG nr. 119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv  si a Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern.

§         consecinta: existenta bazei legale privind organizarea si functionarea CFPI.

b)      crearea si functionarea structurile specializate ale CFPI, in cadrul entitatilor publice, respectiv cele privind controlul financiar preventiv si auditul intern.

§         consecinţă: CFPI dispune de baza organizaţională, atât la nivel central, cât şi la nivelul aparatului teritorial, ceea ce asigură operaţionalitatea la nivel naţional.

 

c)      existenta, din punct de vedere metodologic şi procedural, a normelor operaţionale, manualelor si chestionarelor – liste de verificare pentru controlul financiar preventiv si auditul intern.

§         consecinţă: aceste forme de control funcţionează efectiv şi asigură în mod sistematic protejarea fondurilor publice, inclusiv a fondurilor comunitare, şi a patrimoniului public.

 

d)      asigurarea mecanismelor de instruire si perfectionare a personalului din domeniul CFPI, atat prin asistenta externa, furnizata de experti din tarile membre, pentru controlul intern si auditul intern, cat si prin dezvoltarea sistemului national, respectiv INA si Scoala de Finante Publice.

§         consecinţă: alinierea teoriei si practicii CFPI din Romania la standardele de control si audit acceptate pe plan international si la buna practica din UE.

 

e)      structurile de CFP şi cele de API, răspund principiului separării funcţionale, respectiv ele nu sunt implicate in nici un fel in gestiunea si executarea activitatii controlate/auditate la ordonatorii de credite.

§         consecinţă: asigura unul dintre principiile de baza, respectiv obiectivitatea, in funcţionarea celor două structuri.

 

 

f)        sistemul românesc de CFPI îndeplineşte condiţiile de protejare şi eficienţă pentru instrumentele financiare de preaderare PHARE, ISPA si SAPARD.

§         consecinţă:  folosirea eficientă a fondurilor comunitare este protejată de către sistemul românesc de CFPI.

 

g)      declansarea  procesului de  integrare a controlului financiar  preventiv in sfera raspunderii manageriale, care se desfasoara pe baza unor proceduri si criterii specifice, aprobate de ministrul finantelor publice.

§         consecinta:  creeaza premisele transferului a controlului financiar preventiv exclusiv in sfera raspunderii manageriale.

6.2. Punctele slabe ale sistemului de Control Financiar Public Intern

 

Situaţia prezentă a CFPI în România conţine şi o serie de puncte slabe, care influenţează funcţionarea optimă a acestuia si care, pe termen scurt si mediu, vor trebui remediate.

 

În principal, punctele slabe identificate sunt:

 

a)      definirea neclara a formelor de control intern, componente ale cadrului normativ actual, prezentate la pct.  5.3.4. si 5.3.5.

§         consecinta:  

-          confuzii intre functiile controlului intern si cele ale auditului intern;

-          perceptii diferite la nivel managerial asupra a ceea ce reprezinta ,,alte forme de control”;

-          tendinta managementului de a se orienta, cu precadere, spre alte forme de control (inspectii, controale patrimoniale) si mai putin spre cele incluse in procedurile in baza carora se desfasoara activitatile.

 

b)      Intelegerea insuficienta a conducatorilor entitatilor publice privind responsabilitatea crearii si mentinerii functionalitatii sistemelor de management financiar si control

§         consecinta: interes redus din partea managementului pentru crearea unui sistem de management financiar si control performant.

 

c)      lipsa structurilor la nivelul entitatilor publice centrale care sa asigure armonizarea sistemelor de management financiar si control

§         consecinta: functionalitatea sistemului de management financiar si control este limitata si nu este asistata de personal de specialitate.

 

 

d)      nedefinitivarea standardelor generale de management financiar si control intern.

·         consecinţă : lipsa de armonizare la nivelul întregului sector public care determina riscul unei performanţe suboptimale a activitatii de  management financiar si control.

 

e)      neelaborarea Codului controlului intern, care cuprinde ansamblul normelor de reglementare a controlului intern la nivelul institutiilor publice.

§         consecinta: lipsa unei componente importante a sistemului de control intern.

 

f)        dezvoltarea insuficienta a metodologiei generale pentru realizarea auditului de sistem si de  performanţă.

§         consecinţă: in practica, auditul de sistem si auditul performantei, inca, nu se realizeaza.

 

g)      existenta unui numar mare de structuri de audit intern mici (1-2 auditori), dispersate teritorial

§         consecinta: insuficenta concentrare a resurselor de audit ceea ce nu permite atingerea masei critice necesare exercitarii in mod corespunzator a acestei activitati.

 

h)      operationalitate partiala a sistemului  informatic al CFPI. Subsistemul informatic aferent sistemului de management financiar si control intern este in curs de proiectare.

§         consecinţă : randament scazut in monitorizarea functionalitatii sistemelor de management financiar si control.

 

7. observaţii ŞI propuneri din partea reprezentanţilor Comisiei Europene

 

                Definirea sistemului de CFPI in Romania a fost permanent monitorizata de Comisia Europeana, care prin expertii sai au formulat o serie de recomandari in vederea alinierii acestora la standardele de control intern si audit intern acceptate pe plan international si la buna practica din UE.

            Recomandarile, cu impact major, a caror implementare presupune derularea unui plan strategic, sunt urmatoarele :

a) dezvoltarea coerenta si armonizata a sistemelor de management financiar si control bazate pe principiile si functiile raspunderii manageriale.

b) focalizarea activitatii CAPI pe dezbaterea si emiterea unei opinii profesionale competente asupra principalelor componente de strategie in dezvoltarea auditului intern in Romania (planificarea strategica si anuala, independenta auditorului intern, pregatirea profesionala, asigurarea calitatii activitatii de audit intern s.a.)

c) flexibilizarea cadrului metodologic general de desfasurare a misiunilor de audit intern in scopul cresterii independentei functionale si a punerii in valoare a judecatii profesionale a auditorilor interni. (Aceasta recomandare a fost formulata de SIGMA cu ocazia exercitiului de PEER-REVIEW  din 2004, considerind un grad prea mare de standardizare a normelor metodologice, documente, circuite, responsabilitati si altele, care limiteaza initiativa auditorilor interni in procesul de auditare).

d) concentrarea resurselor de audit intern prin reducerea actualei dispersii teritoriale, configurata in multe unitati, dar mici (1-2 auditori), accentul trebuind sa cada pe crearea de capacitati de audit functionale si mai putin pe constituirea a noi unitati de audit intern.

e) identificarea nevoilor de formare si de stabilire a criteriilor de calificare a auditorilor interni, in care UCAAPI trebuie sa aiba un rol major.

f) dezvoltarea cooperarii intre UCAAPI si Curtea de Conturi a Romaniei in vederea cresterii gradului de complementaritate intre auditul extern si cel intern .

8. Strategia în domeniul Controlului Financiar Public Intern în România

Modernizarea sistemului de CFPI din România în concordanţă cu noile concepte europene, internaţional recunoscute, bazat pe dezvoltarea unui sistem de CFPI intern, capabil să asigure sisteme sănătoase de gestiune a fondurilor publice şi de administrare a patrimoniului public, inclusiv a fondurilor comunitare.

Obiectivele strategice

Strategia în domeniul CFPI în România urmăreşte să realizeze, în principal, obiectivele menţionate mai jos, in vederea alinierii acestuia la acquis – ul comunitar:

 

a) Consolidarea bazei juridice de reglementare a domeniului CFPI cuprinde:

·         principiile şi funcţiile răspunderii manageriale, indatoririle conducătorului de a stabili şi menţine, la un nivel functional, sistemele de management  financiar si control, inclusiv de audit intern;

·         organizarea şi funcţiile auditului intern descentralizat, care va desfăşura, alături de auditul financiar clasic, audit de sistem şi audit de performanţă conform standardelor internaţional recunoscute. Auditorul intern va deveni un consultant pentru manager, evaluând sistemele  de management financiar şi control şi oferind soluţii pentru îmbunătăţirea acestora;

·         functiile si principiile de organizare a sistemelor de management financiar si control care trebuie sa asigure conducerea entitatii publice, ca obiectivele organizatiei sunt realizate printr-o buna gestiune financiara a banilor publici, respectiv in conditii de regularitate, eficienta si eficacitate.

 

b) Dezvoltarea metodologiilor si procedurilor pentru control si audit intern in vederea alinierii acestora la standardele europene si a bunei practici internationale in domeniu, prin:

·         promovarea standardelor de control intern pentru sectorul public, avand la baza modelul COSO

·         elaborarea de ghiduri practice pentru implementarea  standardelor de control intern.

·         imbunatatirea normelor generale de desfasurare a activitatii de audit intern in sensul cresterii flexibilitatii acesteia pentru a pune in valoare initiativa si judecata profesionala a auditorilor.

·         definirea pistelor de audit pentru operatiile financiare de baza ale entitatii publice.

·         elaborarea manualelor/ghidurilor practice pentru derularea misiunilor de audit intern pentru functiile  suport ale unei entitati publice.

c) Intarirea rolului UCASMFC – structura distincta in MFP, prin:

·         elaborarea de  standarde generale de control intern;

·         dezvoltarea de proceduri si metodologii unitare, care se vor concretiza in elaborarea Codului controlului intern, care sa cuprinda ansamblul normelor de reglementare a controlului intern la nivelul institutiilor/autoritatilor publice;

·         dezvoltarea sistemului de raportare a rezultatelor activitatii de control intern si elaborarea raportul anual, care va fi prezentat Guvernului;

·         elaborarea de manuale, ghiduri de proceduri privind controlul intern;

·         dezvoltarea de metodologii in domeniul riscului managerial;

·         formularea de propuneri de imbunatatire a cadrului normativ, care sa asigure UCASMFC rolul de:

-          monitorizare si indrumare metodologica a structurilor responsabile in domeniul controlului intern din entitatile publice, cu deosebire in directia implementarii sistemelor de management si control financiar, a armonizarii acestora;

-          armonizare a normelor metodologice cu implicatii financiare, elaborate la nivelul ministerelor de linie, din punctul de vedere al calitatii procedurilor de control, in vederea asigurarii bunei gestiuni financiare a fondurilor si patrimoniului public;

-          monitorizarea procedurilor de programare si executie bugetara la nivelul entitatilor publice;

·         elaborarea Codului de etica pentru personalul implicat in managementul financiar si control.

d) Organizarea compartimentelor de management financiar si control la nivelul principalelor institutiilor centrale, care sa realizeze exclusiv functiile de armonizare, monitorizare si indrumare metodologica, urmand ca functiile executive sa fie indeplinite la nivel descentralizat, prin:

·         asigurarea si urmarirea elaborarii, pentru fiecare compartiment din structura entitatii publice, a normelor metodologice specifice privind  managementul financiar si controlul, a procedurilor si ghidurilor;

·         armonizarea normelor specifice privind managementul financiar si controlul, a procedurilor si fondurilor din structurile coordonate;

·         raportarea trimestriala, catre UCASMFC, a modului de desfasurare a activitatii de control intern  pentru activitatea proprie a institutiilor publice centrale, judetene si a entitatilor subordonate, respectiv Consiliilor locale.

Activitatea compartimentelor pentru armonizarea   managementului  financiar si controlului va fi indrumata, monitorizata si asistata tehnic de UCASMFC. (Aceste structuri se prevede sa functioneze la un numar limitat de institutii publice centrale – maxim 15 – care au in competenta elaborarea procedurilor specifice pentru administrarea unor fonduri publice).

 

e) Imbunatatirea organizarii structurilor de audit intern prin concentrarea resurselor de audit si reducerea dispersiei teritoriale. Activitatea se realizeaza in cadrul procesului de evaluare a activitatii de audit, in mod esalonat pentru toate entitatile publice centrale.

f) Integrarea treptata a CFP  în sfera răspunderii manageriale, pe măsură ce controlul managerial va asigura eliminarea riscurilor în administrarea fondurilor publice prin întărirea independenţei funcţionale şi ridicarea gradului de pregătire profesională a controlorilor, precum si prin indrumarea realizata de catre CCD.

·         CFPP se exercita la toate entitatile publice asupra proiectelor de operatiuni stabilite de management,  pe baza analizei riscului.

·         CFPD isi va muta treptat atentia, in principal, spre indrumarea si monitorizarea  activitatilor de control si management financiar la entitatile publice importante (autoritati publice centrale, institutii autonome etc.), inclusiv asupra operatiunilor financiare cu risc ridicat, precum si pe supravegherea procesului bugetar.

g) Îmbunătăţirea sistemului de inregistrare si de urmarire a angajamentelor bugetare, prin informatizarea procesului de evidenta a angajamentelor bugetare.

 

h) Perfectioanarea  pregatirii profesionale a personalului cu atributii in sistemele de management financiar si control, inclusiv audit intern, se va realiza prin programe de invatamant, organizate de  Scoala de finante publice si Institutul National de Administratie, lectorii asigurandu-se si din cadrul CCD, care vor urma programe speciale pentru formatori.

 

i) Perfectionarea sistemului corespunzător pentru prevenirea iregularităţilor şi luptei împotriva fraudei. Acest sistem ar trebui să permită identificarea şi raportarea rapidă a iregularitatilor/fraudei ca şi recuperarea sumelor pierdute. Consolidarea corpului central pentru lupta împotriva fraudei, care este punctul naţional de contact pentru OLAF.

     9. Concluzii

Prin îndeplinirea obiectivelor strategice prevăzute în acest document se va realiza un sistem de CFPI modern şi eficient, care să contribuie la buna gestionare a fondurilor publice, inclusiv a fondurilor comunitare. Acest document va face obiectul unor modificări şi actualizări ori de câte ori va fi nevoie.

MFP avizează acest document şi va întreprinde măsurile necesare în vederea implementarii directiilor strategice si va propune Guvernului proiectele de acte normative necesar atingerii obiectivelor planului .

.

În Anexa nr. 3 este stabilit Calendarul implementării măsurilor cuprinse în Strategia dezvoltării CFPI în România.

10. MIJLOACELE MATERIALE, FINANCIARE SI UMANE NECESARE REALIZARII OBIECTIVELOR STRATEGICE IN DOMENIUL CFPI

10.1. Mijloace materiale                                                                               Valoare in EURO    

·         Realizarea sistemului informational integrat privind CFPI, care  cuprinde: contabilitatea angajamentelor, baza de date legislativa, gestiunea activitatii de CFPI, stabilirea si extragerea esantioanelor semnificative pentru identificarea operatiunilor cu grad de risc (control aprofundat), necesitati de softuri aplicative, hard (realizat in proportie de 80%) si sistem de comunicatii …………………………….....

 

 

 

 

 

                   100.000

 

 

·         Pregatirea profesionala realizata prin:

-          sistemul INA, anual, 200 cursanti (8 cursurix25pers.) x 5 mil. lei …………………………………..………………………

-          sistemul Scolii de Finante Publice, 100 cursanti ………….

-          asigurarea  schimbului de experienta, cursuri cu experti straini -  960 cursanti (cursuri de baza – 400 pers., cursuri avansati – 400 pers., cursuri auditul fondurilor europene – 120 pers., cursuri auditul de sistem – 60 pers. si cursuri auditul performantei – 60 pers.).………………

 

 

 

        300.000

                   -

 

 

 

 

     1.356.000

10.2. Resurse umane:

-          controlori interni, respectiv 30 de persoane, prin crearea structurilor de MFC, la nivelul institutiilor publice centrale, esalonat pana in 2006…………….…….

 

  

    244.000

 

10.3. Necesitati financiare ………………………………………………………….2.000.000

 

Nota: Suma de 1.356.000 EURO este asigurata din fondurile Uniunii Europene.

 

     ANEXA Nr. 1

Definiţii şi concepte

 

Audit intern

Activitate functional independenta si obiectiva, care da unei organizatii o asigurare in ceea ce priveste gradul de control asupra operatiunilor, o indruma pentru a-i imbunatati operatiunile si contribuie la adaugarea unui plus de valoare;

Ajuta organizatia sa isi indeplineasca obiectivele, evaluand printr-o abordare sistematica si metodica, procesele sale de management bazate pe riscuri, sistemele de control si de administrare, facand propuneri pentru a le consolida eficacitatea.

Auditul performantei

Un audit al economicitatii, eficientei si eficacitatii cu care entitatea auditata isi foloseste resursele pentru indeplinirea responsabilitatilor sale.

Auditul regularităţii

 Atestarea responsabilitatii financiare, implicand examinarea si evaluarea inregistrarilor financiare si exprimarea unei opinii privind situatiile financiare; auditul sistemelor financiare si tranzactiilor incluzand o evaluare a conformitatii cu legile si regulile aplicabile.

Auditul de sistem

Auditul de sistem se referă la o evaluare in profunzime a sistemului de control intern, cu  scopul de a evalua măsura în care  controlul funcţionează eficace. Este destinat să aprecieze acurateţea şi competenţa declaraţiilor financiare, legalitatea, regularitatea  operaţiunilor, precum şi economia, eficienţa şi eficacitatea operaţiunilor.

Un audit al sistemului ar trebui să  fie urmat de verificări de fond  pentru un număr de  operaţiuni, bilanţuri contabile, etc., pentru a determina dacă declaraţiile financiare ale entităţii auditate sunt corecte şi complete, operaţiunile vizate sunt legale şi au caracter de regularitate, iar criteriile de economicitate, eficienţă şi eficacitate sunt îndeplinite

Control intern

Intregul sistem  de controale financiare si nonfinanciare, structurile organizatorice, metodologiile, procedurile, inclusiv  auditul intern, stabilit de management potrivit scopurilor sale, menit sa-l ajute in administrarea entitatii auditate in mod economic, eficient si eficace, asigurand respectarea strategiilor manageriale; protejarea activelor si resurselor; asigurand acuratetea si completitudinea inregistrarilor contabile; precum si elaborarea la termenele stabilite si in mod demn de incredere a datelor financiare si manageriale.

Control financiar public intern (CFPI)

CFPI este ansamblul controlului financiar executat, intern, de către o organizaţie guvernamentală sau de către organizaţiile sale delegate, în scopul asigurării că managementul financiar şi controlul  instituţiilor ce folosesc fonduri publice (inclusiv fonduri externe) sunt în concordanţă cu legislaţia,  prevederile bugetare, principiile unui management financiar sănătos, transparenţei, eficienţei, eficacităţii şi al economicităţii. CFPI cuprinde toate măsurile de control al tuturor veniturilor statului, cheltuielilor, bunurilor,  drepturilor şi obligaţiilor. Reprezintă scopul larg al controlului intern. Cuprinde, dar nu se limitează, la controlul preventiv şi auditul intern.

Economie

Micşorarea costului fondurilor utilizate pentru atingerea obiectivelor, în funcţie de rentabilitate sau de rezultatele unei activităţi.

Eficacitate

În ce măsură obiectivele unei activităţi sunt atinse, mai exact compararea impactului prevăzut cu impactul real.

Eficienţă

Maximizarea rezultatelor unei activităţi, pornind de la elementele furnizate.

Independenţă funcţională

Statutul special al controlorului financiar (sens strict) sau a auditorului îi conferă posibilitatea de a lua o decizie profesională liberă de orice influenţă din partea instituţiilor ce conduc organismul controlat sau care face obiectul unui audit.

Acest concept implică o respectare a echilibrului dintre responsabilităţile gestiunii organizaţiei şi a celor ce efectuează controlul sau auditul.

Managementul riscului

Procesul global de identificare, evaluare şi monitorizare a riscurilor  şi de implementare a controlului necesar pentru a  menţine expunerea la risc la un nivel acceptabil. 

Conducerea creează condiţiile şi stabileşte instrumentele necesare pentru evaluare, prioritizează şi decide înainte de desfăşurarea unei activităţi, pentru a-i permite să obţină o asigurare rezonabilă  de atingere a obiectivelor, în condiţiile unei folosiri judicioase a fondurilor. Sistemul de control intern asigură că, conducerea se protejează de riscuri inacceptabile.

Standarde de audit

Modelele sau standardele de audit furnizează un cadru minim, ce permite auditorilor să stabilească etapele auditului şi procedurile necesare realizării obiectivelor auditului. Pe baza acestor criterii se evaluează calitatea rezultatelor auditului.

                                                                                                                                         ANEXA NR. 2

 

 

      BAZA NORMATIVA ACTUALA A CFPI

 

 

1. Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern.

 

2. Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern si controlul financir preventiv, republicata.

 

3. OMFP nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activitatii de audit public intern.

 

4. OMFP nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului  privind conduita etica a auditorului intern.

 

5. OMFP nr. 445/2004 pentru aprobarea Normelor proprii privind exercitarea activitatii de audit public intern in cadrul Ministerului Finantelor Publice.

 

6. OMFP nr. 1780/2002 pentru aprobarea Pistei de audit pentru Programul SAPARD derulat prin Fondul National de Preaderare din cadrul Ministerului Finantelor Publice.

 

7. OMFP nr. 1779/2002 pentru aprobarea Pistei de audit pentru Programul PHARE derulat prin Fondul National de Preaderare din cadrul Ministerului Finantelor Publice.

 

8. OMFP nr. 1777/2002 pentru aprobarea Pistei de audit pentru Programul PHARE derulat prin Oficiul de Plati si Contractare Phare din cadrul Ministerului Finantelor Publice.

 

9. OMFP nr. 1706/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind auditul intern al Programului ISPA derulat prin Oficiul de Plati si Contractare Phare.

 

10. OMFP nr. 1781/2002 pentru aprobarea Pistei de audit privind Programul ISPA derulat prin Oficiul de Plati si Contractare Phare.

 

11. OMFP nr. 1778/2002 pentru aprobarea Pistei de audit privind Programul ISPA derulat prin Fondul National.

 

12. OMFP nr. 867/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind auditul intern al Programului SAPARD derulat prin Fondul National de Preaderare.

 

13. OMFP nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, modificate prin OMFP nr. 1.226/2003 si prin OMFP nr. 1.679/2003, modificate si completate prin OMFP nr. 912/2004.

 

14. OMFP nr. 752/2003 de aprobare a Cadrului general al operatiunilor supuse controlului financiar preventiv delegat, a Cadrului specific al operatiunilor care privesc bugetul Trezoreriei statului, datoria publica si alte actiuni specifice Ministerului Finantelor Publice, supuse controlului financiar preventiv delegat, a Cadrului specific al operatiunilor supuse controlului financiar preventiv delegat exercitat la Ministerul Educatiei si Cercetarii - capitolul de cheltuieli bugetare 71.01 ”Cercetare stiintifica”, a Cadrului specific al operatiunilor supuse controlului financiar preventiv delegat exercitat la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si casele de asigurari de sanatate din subordine, a Cadrului specific al operatiunilor supuse controlului financiar preventiv delegat la Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap.

 

15. OMFP nr. 940/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea  si exercitarea controlului  financiar preventiv delegat la Fondul National de Preaderare si la Agentia SAPARD, in cadrul Programului SAPARD.

 

16. OMFP nr. 941/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv delegat in cadrul proiectelor finantate din fonduri ISPA si a Normelor metodologice privind organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv delegat in cadrul proiectelor finantate din fonduri PHARE, completate prin OMFP nr. 1.286/2003 si prin OMFP nr. 294/2004.

 

17. OMFP nr. 1.031/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea criteriilor de evaluare a controlului financiar preventiv la nivelul institutiilor publice si procedurile de integrare a acestuia in sfera raspunderii manageriale, precum si rolul Ministerului Finantelor Publice in cadrul acestui proces.

 

18. OMFP nr. 1.373/2004 privind constituirea Comitetului de conducere si a Grupului de lucru pentru elaborarea de propuneri in vederea crearii unei structuri centrale de armonizare a sistemelor de control si management financiar, modificat si completat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 291/2005.

 

19. Hotararea Guvernului nr. 2.088/2004 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.574/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, prin care s-a constituit UCASMFC.

 

20. OMFP nr. 104/2005, prin care s-au aprobat atributiile pe linia de management financiar si control a UCASMFC.

 

ANEXA NR.3

 

PROGRAM DE IMPLEMENTARE A MASURILOR STABILITE PRIN STRATEGIA DEZVOLTARII CFPI IN ROMANIA

 

Nr.

crt.

Actiunea

Termen

1.

Dezvoltarea metodologiilor si procedurior pentru control si audit intern in vedera alinierii acestora la standardele europene si a bunei practici internationale in domeniu:

1.1.            Revizuirea normelor generale de desfasurare a activitatii de audit intern;

 

1.2.            Elaborarea Manualului pentru realizarea auditului de performanta;

 

1.3.            Elaborarea ghidurilor practice pentru derularea misiunilor de audit intern pentru functiile suport ale unei entitati publice:

-          evaluarea activitatii de audit;

-          gestiunea resurselor umane;

-          achizitii publice;

-          contabilitate publica;

-          tehnologia informatiilor;

-          inventarierea patrimoniului;

-          activitatea juridica;

-          implementarea deciziilor.

 

1.4.            Definitivarea pistelor de audit pentru operatiunile financiare de baza ale entitatilalor publice;

 

1.5.            Elaborarea de standarde generale de control intern;

 

1.6.            Elaborarea de metodologii in domeniul riscului managerial;

 

1.7.            Dezvoltarea modalitatilor de informare si analiza a activitatii de control intern la institutiile publice;

 

1.8.            Dezvoltarea unei metodologii cadru privind sitemele de control intern in institutiile publice.

 

 

 

 

Dec. 2005

 

 

Oct 2005

 

 

 

Mai 2005

Iunie 2005

Aug. 2005

Sept. 2005

Dec.2005

Martie 2006

Iunie 2005

Sept. 2006

 

Iunie 2006

 

 

Iulie 2006

 

Dec. 2006

 

Dec. 2005

 

 

Dec. 2007

 

2.

 

Intarirea rolului Unitatii centrale de armonizare a sistemelor de management financiar si control:

 

1.1.            Reglementari  privind rolul Unitatii centrale de armonizare a   sistemelor   de   management    financiar    si   control,  monitorizarea   si   indrumarea   activitatii  structurilor   de   armonizare a sistemelor   de   management   financiar   si    control;

1.2.            Reglementari privind rolul Unitatii centrale de armonizare a sistemelor de management financiar si control in armonizarea normelor metodologice cu implicatii financiare, elaborate la nivelul ministerelor de linie, din punct de vedere al existentei procedurilor de control in vederea asigurarii bunei gestiuni financiare a fondurilor si patrimoniului public.

 

 

 

 

Nov. 2005

 

 

 

 

Nov. 2005

 

3.

 

Organizarea structurilor de armonizare a sistemelor de management financiar si control la nivelul institutiilor centrale, care sa realizeze functiile de armonizare, monitorizare si indrumare metodologica.

 

Nov. 2005

 

4.

 

Imbunatatirea organizarii structurilor de audit intern prin concentrarea resurselor de audit si reducerea dispersiei teritoriale. (Activitatea se realizeaza in cadrul procesului de evaluare a activitatii de audit, in mod esalonat pentru toate entitatile publice centrale).

 

Dec. 2006

 

5.

 

Integrarea controlului financiar preventiv propriu in sfera raspunderii manageriale in baza evaluarilor facute de auditul Ministerului Finantelor Publice pe masura eliminarii riscurilor in administrarea fondurilor publice de catre ordonatorii de credite.

 

Iulie 2006

 

6.

 

Perfectionarea pregatirii profesionale a personalului cu atributii in sistemele de management financiar si control, inclusiv audit intern, prin:

 

6.1.    Formare  de  baza  si  pregatire  aprofundata  in  domeniul    

          auditului   intern  (asistenta  tehnica  finantata  din  fonduri

          europene,   prin  sistemul   Scolii   de   Finante  Publice  si

          Institutul National de Administratie;

 

1.1.            Formare  in  domeniul   auditului   de   sistem  si  auditului performantei (asistenta tehnica finantata din fonduri europene);

 

1.2.            Formare de baza si pregatire aprofundata a personalului cu atributii in sistemele de management financiar si control (asistenta finantata din fonduri europene si prin sistemul Scolii de Finante Publice si Institutul National de Administratie).

 

 

 

 

 

Dec. 2006

 

 

 

 

Dec. 2006

 

 

Dec. 2006

 

 

Mihai Spranceana                                                                     Petre Dima

 

                                                                       

 

Director General                                                                  Controlor financiar sef

Unitatea Centrala de Armonizare

pentru Auditul Public Intern

Unitatea Centrala de Armonizare

pentru Sistemele de Managemnt Financiar si Control